Flavonoidele – compuși naturali care protejează și susțin organismul

A. Ce sunt flavonoidele și de ce sunt importante pentru organismul uman?

Substanțe naturale din fructe și plante, cercetate pentru efectele lor antioxidante, antiinflamatoare și pentru influența asupra unor mecanisme biologice esențiale.

De unde provin flavonoidele?

Flavonoidele sunt substanțe naturale produse de plante. Fac parte dintr-o familie mai largă de compuși numiți polifenoli și se găsesc în numeroase fructe, legume, semințe, plante aromatice și băuturi de origine vegetală.

Le întâlnim în special în coaja și pulpa fructelor, în semințe, frunze și flori. Sunt responsabile, în parte, de culorile intense ale multor plante: roșu, violet, albastru, albastru-închis și chiar galben.

Dacă ne gândim la afine, mure, coacăze negre, struguri negri, cireșe, prune sau soc, vorbim despre câteva dintre sursele alimentare importante de flavonoide.

Dar de ce produc plantele aceste substanțe?

În lumea vegetală, flavonoidele îndeplinesc mai multe funcții. Participă la protecția plantei împotriva radiațiilor ultraviolete, a stresului oxidativ și a unor factori de mediu. De asemenea, contribuie la culoarea florilor și fructelor, ajutând la atragerea insectelor polenizatoare și a animalelor care răspândesc semințele.

Cu alte cuvinte, ceea ce reprezintă un mecanism natural de protecție pentru plante a devenit un subiect important de cercetare pentru nutriție și medicină.

Cercetătorii au identificat până în prezent mii de compuși din această familie, iar interesul pentru ei a crescut odată cu înțelegerea rolului pe care substanțele bioactive din alimentație îl pot avea asupra organismului uman. (PubMed 2)

Câte tipuri de flavonoide există?

Flavonoidele nu reprezintă o singură substanță, ci o familie foarte mare de compuși, fiecare cu particularități structurale și biologice.

Pentru a le înțelege mai ușor, cercetătorii le-au împărțit în șase categorii principale.

1. Antocianine și antocianidine

Se găsesc în afine, mure, coacăze negre, struguri negri, cireșe și soc. Sunt responsabile pentru o mare parte din nuanțele roșii, albastre și violet ale fructelor.

2. Flavan-3-oli (catechine)

Se găsesc în ceaiul verde și negru, cacao, struguri și unele fructe. Catechinele sunt printre cei mai studiați compuși ai acestei familii.

3. Flavanone

Sunt caracteristice citricelor. Hesperidina și naringenina sunt două exemple importante, întâlnite în portocale, lămâi și grepfrut.

4. Flavonoli

Quercetina, kaempferolul și miricetina fac parte din această categorie. Se găsesc în ceapă, mere, broccoli, legume cu frunze verzi și fructe de pădure.

5. Flavone

Apigenina și luteolina sunt exemple cunoscute. Sursele alimentare includ pătrunjelul, țelina, cimbrul și alte plante aromatice.

6. Izoflavone

Se găsesc în special în soia și produsele derivate din soia. Genisteina și daidzeina sunt două dintre cele mai cunoscute.

Această clasificare este importantă deoarece flavonoidele nu au toate aceleași proprietăți. Unele sunt cercetate mai ales pentru efectele asupra inflamației, altele pentru influența asupra sistemului cardiovascular, metabolismului sau mecanismelor de protecție celulară. (Oregon State University +2)

De ce sunt utile flavonoidele organismului uman?

Organismul nostru este expus permanent unor procese care pot afecta structura și funcționarea celulelor. Respirația celulară, metabolismul, procesele inflamatorii, expunerea la poluanți și radiațiile ultraviolete sunt doar câteva dintre situațiile în care se formează sau se acumulează compuși reactivi.

În acest context, flavonoidele au atras atenția cercetătorilor datorită capacității lor de a influența mai multe mecanisme biologice.

Este important să înțelegem că flavonoidele nu acționează ca un medicament cu o singură țintă. Sunt compuși care pot interacționa cu diferite procese biochimice, iar efectele depind de tipul flavonoidului, cantitate, absorbție, metabolizare și starea organismului.

1. Activitatea antioxidantă – protecția împotriva stresului oxidativ

Unul dintre cele mai studiate efecte ale flavonoidelor este activitatea antioxidantă.

În timpul metabolismului normal, dar și sub influența unor factori externi, organismul produce radicali liberi și alte specii reactive de oxigen.

Acestea nu sunt întotdeauna nocive. În cantități controlate, participă la semnalizarea celulară și la mecanismele de apărare. Problema apare atunci când producția lor depășește capacitatea sistemelor antioxidante ale organismului de a le controla. Această situație este cunoscută sub numele de stres oxidativ.

Stresul oxidativ poate afecta lipidele membranelor celulare, proteinele și materialul genetic.

În cercetările de laborator, anumite flavonoide au demonstrat capacitatea de a neutraliza unele specii reactive, de a influența activitatea enzimelor antioxidante și de a reduce procesele de oxidare.

Aici este importantă o precizare: activitatea antioxidantă demonstrată într-un tub de laborator nu înseamnă automat că aceeași substanță va avea un efect identic în organismul uman. Absorbția și transformarea flavonoidelor după consum sunt procese complexe.

2. Activitatea antiinflamatoare – influența asupra răspunsului inflamator

Inflamația este un mecanism natural de apărare. Prin intermediul ei, organismul răspunde la infecții, leziuni și alți factori care îi pot afecta integritatea.

Totuși, atunci când procesele inflamatorii devin persistente sau sunt reglate necorespunzător, ele pot contribui la apariția și evoluția unor afecțiuni cronice.

Mai multe flavonoide au demonstrat în experimente capacitatea de a influența căile de semnalizare implicate în inflamație.

Printre mecanismele studiate se numără:

· modularea activității factorului de transcripție NF-κB;

· influențarea producerii unor citokine proinflamatorii;

· modificarea activității unor enzime implicate în răspunsul inflamator;

· influențarea proceselor oxidative asociate inflamației.

Aceste rezultate sunt interesante deoarece arată că flavonoidele pot interveni în reglarea unor mecanisme biologice, nu doar în neutralizarea radicalilor liberi.

Totuși, nu trebuie confundată această activitate experimentală cu tratarea unei boli inflamatorii la om.

3. Susținerea sănătății cardiovasculare

Un alt domeniu important de cercetare este reprezentat de sistemul cardiovascular.

Anumite flavonoide sunt studiate pentru efectele asupra funcției endoteliului, adică stratul de celule care căptușește interiorul vaselor de sânge.

Endoteliul are un rol esențial în reglarea tonusului vascular, a circulației și a interacțiunilor dintre sânge și pereții vasculari.

Cercetările asupra quercetinei, catechinelor și antocianinelor au investigat:

· influența asupra funcției endoteliale;

· mecanismele implicate în relaxarea vaselor de sânge;

· oxidarea lipoproteinelor;

· procesele inflamatorii vasculare;

· anumiți parametri ai tensiunii arteriale.

Există și studii realizate la oameni care au evaluat efectele consumului unor alimente bogate în flavonoide asupra unor parametri cardiovasculari. Rezultatele sunt însă diferite în funcție de compus, aliment, doză și caracteristicile participanților.

Prin urmare, există un fundament științific pentru continuarea cercetărilor, dar nu putem spune că toate flavonoidele au efecte cardiovasculare demonstrate sau că suplimentarea cu acestea previne bolile cardiovasculare.

4. Influența asupra mecanismelor de apărare celulară

Celulele organismului dispun de sisteme complexe prin care controlează deteriorarea componentelor proprii, repară anumite leziuni și elimină celulele care nu mai funcționează corespunzător.

Flavonoidele sunt cercetate pentru capacitatea de a influența aceste mecanisme.

Un domeniu de interes îl reprezintă apoptoza, procesul natural prin care o celulă își încheie controlat existența.

În anumite experimente de laborator, unele flavonoide au influențat procesele de proliferare și apoptoză ale celulelor tumorale.

De asemenea, cercetătorii au analizat influența lor asupra unor căi de semnalizare celulară precum MAPK/ERK, implicate în creșterea, multiplicarea și supraviețuirea celulelor.

Aceste rezultate au generat interes pentru cercetarea flavonoidelor în oncologie. Dar este esențial să subliniem că un efect observat asupra celulelor tumorale în laborator nu înseamnă că substanța respectivă tratează cancerul la om.

5. Protecția și funcționarea sistemului nervos

Un alt domeniu în care flavonoidele sunt intens studiate este sistemul nervos.

Cercetările experimentale au urmărit influența unor compuși precum quercetina, catechinele și antocianinele asupra:

· stresului oxidativ la nivel neuronal;

· proceselor inflamatorii din țesutul nervos;

· mecanismelor de comunicare dintre neuroni;

· plasticității sinaptice;

· mecanismelor implicate în memorie și învățare.

Există rezultate promițătoare în experimente pe animale și în studii asupra unor modele celulare. De asemenea, unele cercetări alimentare realizate la oameni au investigat relația dintre consumul de alimente bogate în flavonoide și funcțiile cognitive.

Ce este confirmat științific și ce se află încă în cercetare?

Pentru a înțelege corect valoarea flavonoidelor, trebuie să facem diferența între ceea ce a fost demonstrat experimental, ceea ce a fost observat în studii pe oameni și ceea ce reprezintă încă o ipoteză de cercetare.

Nu este corect să spunem că un efect este confirmat medical doar pentru că a fost observat într-un experiment de laborator. Dar nici nu trebuie ignorate cercetările preclinice: ele sunt o etapă importantă în descoperirea și înțelegerea mecanismelor biologice.

Dovezi bine documentate la nivel experimental

• Activitatea antioxidantă

Numeroase flavonoide au demonstrat activitate antioxidantă în experimente in vitro. Există mecanisme biochimice documentate prin care pot influența procesele oxidative.

Dovezi experimentale consistente

• Modularea inflamației

Au fost demonstrate efecte asupra unor căi de semnalizare și mediatori inflamatori în modele celulare și animale. Efectele clinice diferă în funcție de substanță.

Cercetări clinice în dezvoltare

• Sănătatea cardiovasculară

Există studii umane pentru anumite flavonoide și alimente bogate în acestea, dar rezultatele nu permit generalizarea efectelor la întreaga familie.

Predominant dovezi preclinice

• Mecanisme anticancerigene

Există rezultate interesante pe celule tumorale și animale, dar acestea nu demonstrează eficacitatea flavonoidelor ca tratament oncologic la oameni.

Domeniu încă investigat

• Neuroprotecția și prevenirea bolilor neurodegenerative

Sunt studiate mecanismele antioxidante, antiinflamatoare și de protecție neuronală. Beneficiile clinice pe termen lung nu sunt încă stabilite.

O analiză amplă publicată în 2024, intitulată Dietary Flavonoids Consumption and Health: An Umbrella Review, a evaluat 32 de lucrări de sinteză și 24 de rezultate de sănătate. Concluzia importantă este că dovezile privind relația dintre consumul de flavonoide și multiple rezultate de sănătate rămân insuficiente sau neconcludente pentru numeroase dintre efectele investigate.

Acest lucru nu anulează cercetările existente, ci ne arată că trebuie să diferențiem între potențialul biologic al acestor substanțe și beneficiile clinice demonstrate. (PubMed +1)

De ce nu este suficient să știm că un flavonoid are efect antioxidant?

Există un aspect foarte important, care uneori este trecut cu vederea: o substanță poate avea activitate biologică într-un experiment și totuși să nu producă același efect după ce este consumată.

Pentru a acționa în organism, flavonoidele trebuie să treacă prin mai multe etape:

· să fie eliberate din matricea alimentară sau din produs;

· să fie absorbite la nivel digestiv;

· să fie metabolizate în intestin și ficat;

· să ajungă în circulație sub forme care pot exercita activitate biologică;

· să atingă țesuturile în concentrații relevante.

Unele flavonoide au biodisponibilitate redusă, iar o parte importantă este transformată în metaboliți înainte de a ajunge în circulația sistemică.

De aceea, concentrațiile folosite în laborator nu sunt întotdeauna comparabile cu cele care pot fi atinse prin alimentație sau suplimentare.

Acesta este unul dintre motivele pentru care cercetarea flavonoidelor continuă să fie atât de activă. (PubMed +2)

B. Flavin 7 – legătura dintre cercetarea flavonoidelor și cele șapte fructe închise la culoare

Dacă flavonoidele se găsesc în atât de multe plante și fructe, apare firesc întrebarea: de ce să fie

reunite mai multe surse vegetale într-un singur produs?

Aceasta este ideea din spatele Flavin 7.

Flavin 7 este un produs obținut din extracte concentrate de fructe, conceput pentru a reuni într-o singură formulă o varietate de compuși polifenolici, între care flavonoidele și resveratrolul.

Denumirea Flavin 7 este legată de cele șapte fructe utilizate în formula prezentată în cercetarea publicată în 2008.

Cele șapte surse vegetale menționate în lucrarea respectivă sunt:

1. Struguri negri

2. Mure negre

3. Cireșe negre

4. Coacăze negre

5. Fructe de soc

6. Porumbe

7. Prune

Aceste fructe au fost alese pentru conținutul lor de compuși polifenolici, inclusiv flavonoide, care contribuie la proprietățile biologice investigate.

În lucrarea lui Mojžiš și colaboratorii, publicată în 2008, sunt menționați compuși precum quercetina, kaempferolul, miricetina, catechina, epicatechina, malvidina, apigenina, luteolina și resveratrolul.

Așadar, denumirea Flavin 7 nu trebuie înțeleasă ca referindu-se la șapte tipuri de flavonoide, ci la cele șapte surse de fructe care au stat la baza formulei studiate. (1127.doc +1)

Cum a apărut Flavin 7?

În spatele dezvoltării Flavin 7 se află cercetările oamenilor de știință maghiari asupra compușilor bioactivi din plante și, în special, asupra flavonoidelor.

Documentele de cercetare plasează începuturile dezvoltării sale în anii 1990.

Un nume important asociat cu dezvoltarea și cercetarea acestui produs este profesorul

Szabó László, implicat în studiul compușilor naturali și în analiza extractelor vegetale

Potrivit relatării lui Szabó László, tatăl său a început să consume zilnic extracte obținute din fructe roșii. După o perioadă de câteva luni, starea acestuia s-a îmbunătățit, iar ulterior nu a mai avut nevoie de transfuzii de sânge. Familia relatează că tatăl său a continuat să consume aceste extracte, iar flavonoidele l-au însoțit pe parcurs încă 18 ani.

Cercetătorii maghiari  au relatat ca au fost impulsionați de descoperirile si interesul laureatului Premiului Nobel, Albert Szent-Györgyi asupra substanțelor bioactive din plante.

Ce cercetări științifice există asupra produsului Flavin 7?

Aici intrăm într-o zonă deosebit de interesantă.

Spre deosebire de situația în care avem doar studii despre quercetină, resveratrol sau alte flavonoide luate separat, pentru Flavin 7 există și lucrări științifice în care cercetătorii au investigat chiar produsul finit.

Studiul 1. Efectele asupra celulelor tumorale și proceselor de formare a vaselor de sânge

Publicat în 2008 – studiu in vitro

Autori: Ján Mojžiš și colaboratorii.

Publicație: Physiological Research, volumul 57, paginile 413–420.

Titlu: In vitro Antiproliferative and Antiangiogenic Effects of Flavin7.

PMID: 18597584 · DOI: 10.33549/physiolres.931127

Cercetătorii au investigat efectele Flavin 7 asupra a două linii celulare:

· Jurkat – celule provenite dintr-o leucemie limfoblastică acută;

· HeLa – celule provenite dintr-un cancer de col uterin.

Au urmărit și influența produsului asupra celulelor endoteliale și a unor enzime implicate în procesele de formare și remodelare a vaselor de sânge.

Ce au observat?

În condițiile experimentului, Flavin 7:

· a redus viabilitatea și proliferarea celulelor tumorale;

· a indus procese asociate apoptozei în celulele Jurkat;

· a influențat activitatea unor metaloproteinaze, în special MMP-9;

· a redus anumite procese asociate migrării și formării structurilor vasculare în culturile celulare.

Ce înseamnă acest lucru?

Apoptoza reprezintă un mecanism natural prin care organismul elimină celulele care nu mai trebuie să supraviețuiască. Angiogeneza este procesul prin care se formează noi vase de sânge. În cercetarea oncologică, aceste mecanisme sunt importante deoarece dezvoltarea tumorilor poate fi influențată de proliferarea celulară și de formarea unei rețele vasculare care le susține.

Rezultatele sunt relevante pentru cercetarea experimentală, dar autorii au precizat că sunt necesare investigații suplimentare pentru a stabili efectele produsului în organisme vii.(1127.doc +1)

Studiul 2. Influența asupra unei căi importante de semnalizare celulară

Publicat în 2007 – cercetare celulară

Autori: Edit Nádasi, István Ember și István Arany.

Publicație: In Vivo, 21(5), 871–875.

Titlu: Effect of a Plant-derived Natural Compound, Flavin7, on the ERK Signaling Pathway in Immortalized Mouse Proximal Tubule Cells.

PMID: 18019427

Acest studiu a urmărit influența Flavin 7 asupra unei căi de semnalizare celulară numite MEK/ERK.

Această cale este implicată în transmiterea semnalelor care reglează creșterea, multiplicarea și supraviețuirea celulelor.

Cercetătorii au observat că Flavin 7 a redus activarea ERK și a influențat activitatea unor factori implicați în transmiterea semnalelor către nucleul celular.

Studiul este interesant deoarece arată că efectele unui complex de compuși vegetali nu se limitează neapărat la activitatea antioxidantă, ci pot implica și mecanisme complexe de reglare celulară.

Lucrarea menționează și cercetări anterioare pe un model animal de tumoră renală, în care s-a observat o reducere a creșterii tumorale după administrarea Flavin 7. (PubMed +1)

Studiul 3. Efectele asupra hiperreactivității căilor respiratorii

Publicat în 2009 – studiu pe animale

Autori: S. Franova și colaboratorii.

Publicație: European Journal of Medical Research, 14 (Supplement 4), 78–81.

Titlu: Effects of Flavin7 on Allergen Induced Hyperreactivity of Airways.

PMID: 20156731 · PMCID: PMC3521342

În această cercetare au fost utilizate cobai la care a fost indus experimental un răspuns alergic la nivelul căilor respiratorii.

Cercetătorii au urmărit modificările rezistenței căilor respiratorii, contracția musculaturii netede și anumiți markeri ai inflamației.

Ce au observat?

Administrarea Flavin 7 a fost asociată cu:

· reducerea hiperreactivității căilor respiratorii;

· diminuarea contracției musculaturii netede bronșice în condițiile experimentului;

· reducerea unor indicatori ai inflamației;

· scăderea concentrațiilor de IL-4 și IL-5 în lichidul de lavaj bronhoalveolar.

Aceste rezultate sunt interesante pentru cercetarea mecanismelor inflamatorii și alergice respiratorii. (PubMed Central (PMC) +1)

Studiul 4. Flavonoidele și protecția împotriva stresului oxidativ pulmonar

Publicat în 2007 – studiu pe animale

Autori: M. Brozmanova și colaboratorii.

Publicație: Bratislavské Lekárske Listy, 108(12), 489–494.

Titlu: Dietary Intake of Flavonoids and Hyperoxia-induced Oxidative Stress Related Cough in Guinea Pigs.

PMID: 18309637

Cercetarea a urmărit efectele administrării Flavin 7 asupra cobailor expuși la o concentrație foarte ridicată de oxigen.

Expunerea prelungită la oxigen în concentrație de 100% poate produce stres oxidativ și modificări ale funcției pulmonare.

Cercetătorii au observat că administrarea Flavin 7 a atenuat anumite modificări ale reflexului de tuse induse de expunerea la hiperoxie.

Un detaliu important: efectul nu a fost observat pentru toate tipurile de stimulare a reflexului de tuse. Prin urmare, rezultatul trebuie descris exact, fără generalizări. (PubMed)

Studiul 5. Analiza compoziției și caracterizarea chimică a produsului

Autori: Zoltán Dinya, Zsuzsanna Kovács, L. Szabó, Attila Kiss-Szikszai și Sándor Antus.

Titlu: Analytical and LC-MS Characterisation of Fruit-Based Nutraceuticals.

Această lucrare este relevantă dintr-un alt punct de vedere: nu urmărește doar efectele biologice, ci și identificarea și caracterizarea compușilor din extractele vegetale.

Au fost utilizate metode precum:

· spectroscopia UV-VIS;

· cromatografia lichidă de înaltă performanță (HPLC);

· cromatografia lichidă cuplată cu spectrometria de masă (LC-MS/MS);

· teste de evaluare a capacității de captare a radicalilor liberi.

Documentul identifică Flavin 7 ca produs nutraceutic pe bază de fructe și descrie investigarea compoziției sale complexe. (iss.it)

Există și cercetări clinice realizate pe consumatori?

Da: Clinical Experience with the Use of Flavin7 – Pilot Study.

Materialul descrie un proiect în care Flavin 7 a fost administrat ca supliment alimentar, în completarea tratamentelor standard, unui număr de 295 de pacienți, în 33 de centre.

Obiectivele declarate au fost evaluarea calității vieții, observarea stării clinice și urmărirea evoluției pacienților aflați sub tratament oncologic. (medpublics.com)

Ce spun consumatorii despre experiența cu Flavin 7?

Dincolo de cercetările de laborator, există și o componentă umană: experiențele persoanelor care au ales să consume produsul.

În recenziile publicate de distribuitori și pe pagini comerciale apar relatări ale unor consumatori care afirmă că au observat modificări ale stării generale după introducerea Flavin 7 în rutina lor.

Printre experiențele relatate se regăsesc:

· persoane care afirmă că au observat o îmbunătățire a nivelului de energie și a stării generale;

· consumatori care spun că au observat modificări favorabile ale unor valori ale colesterolului și tensiunii arteriale;

· persoane care relatează că au simțit o mai bună capacitate de a face față perioadelor solicitante;

· consumatori care afirmă că au observat o îmbunătățire a stării generale în perioade de recuperare sau de solicitare fizică.

Aceste relatări sunt experiențe personale, nu rezultate medicale verificate. În plus, unele persoane au utilizat simultan mai multe produse sau au urmat tratamente medicale, ceea ce ne permite să concluzionăm că beneficiile pot fi obținute prin acțiunea comună a tuturor produselor administrate. (Mannavita +2)

Ce putem concluziona despre Flavin 7?

• Flavin 7 este interesant prin faptul că nu reprezintă doar o combinație de fructe prezentată comercial ca sursă de antioxidanți.

• Există cercetări publicate care au investigat chiar produsul, atât din perspectiva compoziției sale, cât și a unor efecte biologice asupra celulelor și animalelor de laborator.

• Aceste cercetări au urmărit mecanisme precum:

· activitatea antioxidantă;

· modularea unor căi de semnalizare celulară;

· influența asupra proliferării și apoptozei celulare;

· procesele asociate inflamației;

· reacțiile experimentale ale sistemului respirator.

• Este un fundament științific care justifică interesul pentru continuarea cercetărilor.

În același timp, trebuie să menționăm că Flavin 7 este un supliment alimentar, nu un medicament și nu trebuie prezentat ca tratament pentru diferite afecțiuni.

C. De ce merită să acordăm atenție flavonoidelor în alimentația noastră?

Poate cel mai important lucru pe care îl putem reține din toate aceste cercetări este că alimentația nu înseamnă doar aport de proteine, glucide, lipide, vitamine și minerale.

Plantele conțin o multitudine de substanțe bioactive care participă la procese biologice complexe.

Flavonoidele sunt o parte importantă a acestei categorii.

Consumul regulat de fructe de pădure, struguri, citrice, legume, ceai și alte alimente vegetale reprezintă o modalitate firească de a introduce în alimentație o varietate de flavonoide.

Nu avem nevoie să căutăm o singură substanță miraculoasă. Valoarea vine din diversitatea alimentară și din asocierea mai multor compuși vegetali.

Iar atunci când alegem un produs concentrat precum Flavin 7, este important să înțelegem ce conține, ce cercetări există asupra lui și care sunt limitele dovezilor disponibile.

Natura oferă o diversitate extraordinară de compuși bioactivi. Știința ne ajută să înțelegem cum acționează aceștia și unde se termină ceea ce știm și începe ceea ce încă cercetăm.

Surse științifice și documentare

Pentru transparență, acestea sunt câteva dintre lucrările și resursele principale utilizate în documentarea articolului:

1. Ross JA, Kasum CM. Dietary flavonoids: bioavailability, metabolic effects, and safety. Annual Review of Nutrition, 2002. PubMed – PMID 12055336⁠.

2. Kozłowska A, Szostak-Wegierek D. Flavonoids – food sources and health benefits. 2014. PubMed – PMID 25272572⁠.

3. Li H et al. Dietary Flavonoids Consumption and Health: An Umbrella Review. 2024. PubMed – PMID 38813726⁠.

4. Mojžiš J et al. In vitro Antiproliferative and Antiangiogenic Effects of Flavin7. 2008. PubMed – PMID 18597584⁠.

5. Nádasi E, Ember I, Arany I. Effect of a Plant-derived Natural Compound, Flavin7, on the ERK Signaling Pathway. 2007. PubMed – PMID 18019427⁠.

6. Franova S et al. Effects of Flavin7 on Allergen Induced Hyperreactivity of Airways. 2009. Text integral – PMC3521342⁠.

7. Brozmanova M et al. Dietary Intake of Flavonoids and Hyperoxia-induced Oxidative Stress Related Cough in Guinea Pigs. 2007. PubMed – PMID 18309637⁠.

8. Dinya Z et al. Analytical and LC-MS Characterisation of Fruit-Based Nutraceuticals. Document de cercetare – PDF⁠.