La ce riscuri te expui atunci când ... ai animal de companie
- Constantin Țîbîrnă

- 10 oct. 2024
- 3 min de citit
Căutăm sprijin pentru ne a susține credințele și acțiunile noastre.
Schimbarea e cu atât mai grea cu cât credințele sunt mai puternice, profunde și se va petrece cu „răsunet” și de cele mai multe ori forțați de suferințe „neînțelese”.
__________________________________
A fost necesar acest preambul pentru a pregăti ceea ce urmează să expun mai jos.
Exemple de împotrivire la schimbare pot fi nenumărate, dar voi expune pe scurt doar câteva.
Fumătorul chiar dacă vede informația negru pe alb: „fumatul ucide, dăunează grav sănătății” nu se lasă de fumat.
Renunțarea la alimentul preferat oricât de nociv ar fi el pentru sănătate (dovedit!) este în continuare consumat.
Și ... la următorul exemplu voi primi șuturi de la mulți dintre voi , dar îmi asum. Oricum sunt multe dovezi care susțin beneficiile (în special psiho-emoționale) pe care le aduce prezența unui animal de companie - sunt de acord, dar să vedem și cealaltă față a monedei.
Oricât de nocivă (dovedit!) este conviețuirea extremă (dormit, lins, mâncat, ... împreună) cu animalele de companie omul continuă din obișnuință.
...
Și ar mai fi și alte exemple, dar e suficient.
Poți citi „tone” de informații care susțin cele de mai sus, dar credințele tale le vor discredita și vei continua să faci aceste lucruri, până când suferința va deveni insuportabilă (și chiar și atunci posibil să nu renunți).
Dacă în cazul primelor două exemple este cunoscută nocivitatea fumatului și a alimentației nesănătoase, pentru riscurile de îmbolnăvire (unele deosebit de grave) generate de contactul extrem de familar cu animalele de companie, în primul comentariu regăsiți un prim argument (din sutele de dovezi) dat de studii științifice.
În plus, un pic de cunoaștere nu strică. Nu e nevoie de studii aprofundate (gen o școală medicală) ca să afli despre riscurile de îmbolnăvire.
Citez din studiul https://journals.asm.org/doi/10.1128/microbiolspec...:
„Există numeroase boli care se pot transmite de la pisici la om. Modurile generale de transmitere, cu unele caracteristici suprapuse, pot apărea prin inhalare (de exemplu, bordeteloză); răspândire prin vector (de exemplu, ehrlichioză); cale fecal-oral (de exemplu, campilobacterioza); mușcă, zgârie sau înțepă (de exemplu, rabie); răspândire prin sol (de exemplu, histoplasmoză); și contact direct (de exemplu, scabie). De asemenea, este probabil ca pisica domestică să poată acționa ca un rezervor pentru multe alte zoonoze care nu sunt încă recunoscute. Microbiologia infecțiilor rănilor prin mușcătura de pisică la oameni este adesea polimicrobiană cu un amestec larg de microorganisme aerobe (de exemplu, Pasteurella, Streptococcus, Staphylococcus) și anaerobe (de exemplu, Fusobacterium, Porphyromonas, Bacteroides).”
Dar nu e vorba doar de pisică, câinele este și mai provocator. Dacă vrei să afli mai multe, citește despre riscul grav de infectare cu larva teniei Echinococcus granulosus care declanșează boala numită echinococoza, cunoscută și sub numele de boala hidatică, hidatidoză sau chist hidatic, fiind frecvent întâlnită la oamenii care au un contact strâns cu câinii (și cu oile - ambele animale sunt purtători).
Ce simptome apar în urma infectării, vă las să aflați. Ttotuși nu mă pot abține: larva se poate „cuibări” oriunde în organism dar cu predilecție la ficat, plămâni și creier și urmează:
- vitalitate scăzută, stare de somnolență zilinic;
- ceață mentală, scăderea capacităților mentale;
- scaune cu sânge;
- tuse inexplicabilă, sâcâitoare și persistentă;
- disconfort în abdomen sau în piept;
- urticarie sau erupții cutanate;
- icter (îngălbenirea pielii);
- umflătură sau masă în secțiunea mediană;
- greață și vărsături;
- răceli dese care parcă nu se mai termină;
- sistem imunitar scăzut;
- dificultăți de respirație;
- pierdere inexplicabilă în greutate.
Și mai sunt ... dar le poți afla singur.
Am expus această informație pentru ca să știi că, de multe ori, cauzele suferinței sunt extrem de aproape.




Comentarii